A fost o zi plina. Plina cu emoții, plină de haos. Plina de întâmplări. Am reușit sa ajutam numeroase familii. Am auzit multe întâmplări de viata. Am văzut persoane traumatizate.
2 copii stăteau în gara din Galați singuri, fără părinți. Băiatul are in jur de 14 ani. Am încercat sa vb cu el însă era prea traumatizat. Cu greu a reușit o fata traducător sa discute cu el, sa îl convingă sa mănânce ceva și sa meargă la una dintre familii sa doarmă acolo.
Cand am ajuns în gara dimineața peisajul era dezolant. Copii care au dormit în frig erau înveliți cu prosoape, sa le mai țină de cald. Doamne înghesuite una în alta sa se mai încălzească etc. Le-am cumpărat băuturi fierbinți, le-am dat mâncare și dulciuri. Încet, încet I-am direcționat. Unii către cazări la prieteni sau persoane care s-au oferit sa ajute cu cazarea. Altele către trenuri spre diferite orașe. Majoritatea către București și de acolo spre alte tari.
O doamna a venit cu sacoșe cu mâncare. O parte le-am împărțit în gara, restul le-am dus la Cămin C, sa le dea dimineața sa mănânce. Ne-a spus ca e medic. A fost norocul nostru. Ca tocmai ce ma sunase un domn care cazase o femeie cu copilul bolnav. Doamna s-a implicat și a consultat copilul. Mulțumiri
După amiaza a început haosul : anunț pe grupuri "urgent e nevoie de ajutor la gara!!!". Noi citim mesajul, fiind în gara și ne întrebam.. Oare care o fi urgenta? Ca nu mai e nici un ucrainian în gara. Și au început sa sa vina voluntari. Unul. Încă unul. Încă 3. La un moment dat erau 30-40 voluntari însă nici o persoana din Ucraina.
După un timp cineva scrie "sunt 2 persoane din Ucraina în parcul viva". Noi.. Pentru ca nu ne-am păcălit suficient normal ca ne-am pornit încolo. Acolo.. Surpriza : Nu erau decât niște tineri și 2 mame cu Copii.
"Avem nevoie de translatori urgent acum la frontiera, la Giurgiulesti!!" scrie cineva pe un grup. Catrinoiu Andrei pleacă cu un traducător urgent spre frontiera. Acolo alta surpriza :liniște și pace. Întrebam politia de frontiera dacă e nevoie. Ei răspund ca nu a cerut nimeni și nu știu pe nimeni care sa aibă nevoie. Multe astfel de situații.
Spre după-amiază am mai ajutat unele persoane. Am dus paturi, haine, alimente neperisabile, prosoape etc.
Sunt profund impresionant de mulțimea de oameni care au ajutat, care au dorit sa ajute, care au donat tot ce au avut sau au cumpărat.
Surpriza cea mai mare a venit din partea lui Ra Hamudi care a strâns cu ajutorul colegilor și prietenilor și a cumpărat mâncare pentru bebeluși, biberoane, pampers, șervețele umede, articole de igiena personala și medicamente în valoare de 4000 lei. Va mai scriu o data sa înțelegeți PATRU MII LEI . A venit cu mașina plina pana la refuz. A donat toate astea la Cămin C, unde sunt cazați foarte mulți ucrainieni și la Bl. B11 in micro 17.
Acum am ajuns acasă. Sunt obosit însă fericit. Bucuros și impresionat de zecile
